Iluminism și reformism. Transilvania sub habsburgi

I. EVOLUȚIA POLITICĂ A TRANSILVANIEI (secolele XIII-XVIII)

a) secolul al XIII-lea – 1541 – voievodat autonom sub suzeranitate maghiară; 

b) 1541 - 1699 – principat autonom sub suzeranitate otomană (Regatul Ungariei renunță la Transilvania ca urmare a victoriei otomanilor în fața armatei maghiare în bătălia de la  Mohacs din 1526); 

c) 1699-1765 – Transilvania devine provincie imperială în cadrul Imperiului Habsburgic - cucerira Transilvaniei de către habsburgi se face treptat: 

• 1683 – asediul nereușit al Vienei de către turci va avea consecințe importante asupra Transilvaniei; 
• 1687 – Tratatul de la Blaj prevedea prezența trupelor imperiale în Transilvania și obligații militare; 
• 1688 – se acceptă protecția împăratului de la Viena – sfârșitul suzeranității otomane și începutul dominației habsburgice;
• 1691 – Diploma Leopoldină - fixa statutul politic al Transilvaniei și regimul de organizare internă – se menține sistemul națiunilor privilegiate și al religiilor recepte: catolică, luterană, calvină și unitariană; 
• 1699 și 1701 – alte Diplome Leopoldine - se organizează Biserica Greco-Catolică sau Biserica Unită prin care autoritățile imperiale promiteau românilor ortodocși care vor trece la această confesiune recunoașterea drepturilor cetățenești asemenea catolicilor:
  • mai mulți tineri români au reușit să studieze la școli înalte din Europa – au intrat astfel, în contact cu ideile iluministe fapt ce a trezit conștiința națională la românii din Transilvania; 
  • la presiunea națiunilor privilegiate, autoritățile austriece nu au acordat drepturile promise.
• 1699 – Pacea de la Karlowitz - Poarta recunoaște stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei.

II. MIȘCAREA DE EMANICPARE NAȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ SUB APARIȚIA ILUMINISMULUI

Mișcare de emancipare = luptă pentru mișcarea de eliberare și egalitatea în drepturi a românilor din Transilvania. 

Iluminism = concepție filosofică, ideologie a secolului al XVIII-lea, care milita pentru triumful națiunii, modernizarea structurilor politice și sociale.

Odată cu pătrunderea ideilor iluministe în Transivania, elita culturală și religioasă românească a cerut autorităților de la Viena recunoașterea națiunii române și acordarea de drepturi și libertăți egale cu ale națiunilor privilegiate. Ca argumente, aceștia invocau: 

• originea nobilă (latină) a poporului român; 
• vechimea și continuitatea de locuire în spațiul intracarpatic;
• românii reprezentau majoritatea locuitorilor din Transilvania.

Principalele acțiuni care au vizat emanciparea națională și socială au fost:

A) Supplex Libellus – memoriu înaintat în anul 1744 împărătesei Maria Tereza: 

• lider: episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein.
• principalele revendicări:  
  • recunoașterea națiunii române; 
  • românii să fie reprezentați în Dietă (adunare politică a stărilor privilegiate); 
  • școli în limba română; 
  • acordarea de pământuri iobagilor (țărani dependenți în Transilvania). 
• urmări: Inocențiu Micu-Klein a fost exilat la Roma, dar ideile lui au fost preluate de Școala Ardeleană.

B) Răscoala din 1784 – cea mai importantă acțiune socială din secolul al XVIII-lea:

• lideri: Horea, Cloșca și Crișan. 
• principalele revendicări: 
  • desființarea nobilimii; 
  • desființarea iobăgiei și împroprietărirea cu pământ;
  • plata impozitelor de către toți locuitorii; 
  • dreptul țăranilor de a se înrola în regimentele de graniță. 
• desfășurare:
  • mișcarea s-a declanșat în anul 1784 în Munții Apuseni și a atins punctul culminant când nobilii refugiați în cetatea Devei au fost atacați de răsculați; 
  • răscoala a fost înfrântă, conducătorii sunt prinși, Crișan s-a spânzurat în închisoare, Horea și Cloșca fiind executați prin frângere cu roata în 1785, la Alba Iulia. 
• urmări: patenta imperială din 1785 prin care împăratul Iosif al II-lea desființează legarea de glie și acordă libertate de mișcare țărănimii dependente din Transilvania.

C) Școala Ardeleană (varianta românească a iluminismului european) redactează Supplex Libellus Valachorum (1791) – memoriu înaintat împăratului Leopold al II-lea:

• lideri: reprezentanții Școlii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu - au promovat latinitatea, vechimea și continuitatea românilor, emanciparea națională și au contribuit la formarea conștiinței naționale românești. 
• revendicări: 
  • desființarea denumirii jignitoare de tolerați; 
  • egalitate în drepturi a românilor cu națiunile privilegiate;
  • recunoașterea și respectarea drepturilor naționale românești. 
• urmări: Dieta de la Cluj respinge cererile românilor, actul fiind considerat un atentat la adresa „ordinii constituționale” a provinciei.

III. REFORME INSPIRATE DE IDEILE ILUMINISMULUI

Sub influența iluminismului, împărații austrieci au încercat să introducă îmbunătățiri în organizarea Transilvaniei, pentru a-și consolida stăpânirea: 

a) Maria Tereza (1740-1780): 

• Edictul de toleranță (1759) - se recunoaște statutul legal al ortodoxiei; 
• Ratio Educationis (1777) - se instituia învățământul obligatoriu și gratuit.

b) Iosif al II-lea (1780-1790): 

• Edictul de toleranță (1781) - a asigurat liberul exercițiu al religiilor necatolice; 
• Patenta imperială (1785) - oferă libertate de mișcare iobagilor din Transilvania. 

O bună parte din aceste reforme s-au aplicat cu întârziere sau au fost abrogate, mișcarea de emancipare a românilor din Transilvania prelungindu-se și pentru secolul următor – al XIX-lea.

IV. EXERCIȚII

A) Harta de mai jos redă cu aproximație situația teritorială a Europei Centrale la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Analizați cu atenție această hartă și precizați:

1) Evenimentele istorice marcate pe hartă cu literele a (1683) și b (1699) care au dus la decăderea  Imperiului Otoman în Europa centrală și de sud-est: 

- a / 1683 …………………………………………………………........................................................................................................................

- b / 1699 ………………….....................................................................................................................................................................

2) Pierderile teritoriale suferite de Imperiul Otoman în urma evenimentului din anul 1699 în funcție de statele care au primit aceste teritorii: 

Imperiul Habsburgic …………………………………………………………….....................................................................................................................

Polonia ………………………………………………………………..................................................................................................................

Veneția ……………………………………………………………………............................................................................................................

Rusia …......................................................................................................................................................................................

3) Statutul politic al Moldovei și Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea: ........................................................................................................................................................................................................

B) Completați schema de mai jos evenimentele de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea care au marcat sfârșitul dominației otomane și începutul celei habsburgice asupra Transilvaniei: