Epoca pietrei

Istoria este știința care studiază evoluția societății omenești, în toate formele ei de manifestare, de la apariția omului și până astăzi. 

Preistoria: 

- perioada cuprinsă între momentul atestării prezenţei omului pe teritoriul României şi apariţia primelor izvoare scrise; 

- este cunoscută pe baza cercetărilor arheologice; 

- cuprinde două mari etape: Epoca Pietrei şi Epoca Metalelor. 

I. EPOCA PIETREI - cuprinde patru perioade: 

a. Paleoliticul (circa 1 milion - 10 000 î.Hr.) sau epoca pietrei cioplite: 

- derivă de la cuvintele palaios - vechi și lithos - piatră – epoca veche a pietrei; 

- realizarea uneltelor din piatră prin tehnica cioplirii / sau din lemn, os, corn de animal; 

- cei mai îndepărtați strămoși ai omului, trăiau grupați în cete, adăpostindu-se în scorburi sau peșteri și duceau un mod de viață nomad; 

- descoperirea producerii şi folosirii focului; 

- ocupaţii: cules, vânătoare, pescuit; 

- apariţia primelor manifestări artistice, legate, probabil, de credinţele magico-religioase (picturi rupestre realizate în peșteri). 

b. Mezoliticul (circa 10 000 - 6 500 î.Hr.) - epoca de mijloc a pietrei:

- unelte de mici dimensiuni numite microlite; 

- domesticirea animalelor. 

c. Neoliticul (circa 6500 - 4000 î.Hr.) sau epoca pietrei șlefuite:

- derivă de la cuvintele neos - nou și lithos - piatră – epoca nouă a pietrei; 

- sedentarizarea comunităţilor umane (apariţia primelor sate); 

- utilizarea procedeelor de şlefuire şi perforare a pietrei;  

- ocupaţii productive: cultivarea plantelor, creşterea animalelor; 

- apar meşteşugurile casnice (olăritul, torsul, țesutul); 

- noi forme de organizare socială (ginta, tribul); 

- pe plan spiritual se practică cultul fertilității și fecundității, reflectat în artă prin statuete („Gânditorul și partenera sa” de la Hamangia - județul Constanța). 

d. Eneoliticul (circa 4000 - 2500 î.Hr.) – face trecerea spre epoca metalelor: 

- are loc procesul indo-europenizare, când în spațiul carpato-danubiano-pontic pătrund triburi de păstori nomazi dinspre stepele din nordul Mării Negre; 

- în urma acestui proces au luat naștere populații noi, care au ocupat un vast teritoriu al Europei sud-estice: ilirii, tracii și grecii; 

- încep să fie folosite primele metale (cuprul sau arama) care nu vor elimina total piatra. 

II. CULTURILE CUCUTENI ȘI HAMANGIA   

Reconstituirea comunităților umane specific epocii de piatră s-a realizat pe baza culturilor arheologice. Cele mai importante culturi arheologice din această epocă sunt Culturile Hamangia şi Cucuteni, ambele neo-eneolitice:

a) Cultura Hamangia este cunoscută datorită statuetelor antropomorfe descoperite, cele mai importante fiind „Gânditorul şi partenera sa”. 

b) Cultura Cucuteni reprezintă perioada de apogeu al neoliticului pe teritoriul ţării noastre, vasele specifice acestei culturi fiind de o calitate remarcabilă.