Caracteristici | Grupa Munților Bucegi | Grupa Munților Făgăraș |
a) Limite | - est- Valea Prahovei - vest - Valea Dâmboviței | - est - Valea Dâmboviței - vest - Valea Oltului |
b) Mod de formare | prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină | |
c) Tipuri de roci | - roci sedimentare (conglomerate și calcare): Munții Bucegi și Munții Piatra Craiului - roci metamorfice (șisturi cristaline): Munții Leaota | - roci sedimentare cutate/fliș (gresii, marne, argile): Munții Frunții, Munții Ghițu - roci metamorfice (șisturi cristaline): Munții Făgăraș, Munții Țaga, Munții Cozia, Munții Iezer |
d) Înălțimile cele mai mari | Munții Bucegi: Vf. Omu (2505 m) | Munții Făgăraș: Vf. Moldoveanu (2544 m) și Vf. Negoiu (2535 m) |
e) Tipuri de relief | - relief glaciar: văi și circuri glaciare (lacurile Capra, Bâlea, Podragu în Munții Făgăraș) | |
- relief carstic: Peșterea Ialomiței (Munții Bucegi), Peștera Dâmbovicioarei (Munții Piatra Craiului) | - relief pe șisturi cristaline: creasta Munților Făgăraș (peste 60 km lungime, cele mai mari înălțimi din țară) | |
- relief pe conglomerate: „Sfinxul” și „Babele” (Munții Bucegi) | ||
f) Depresiuni, pasuri și defileuri | Culoarul Rucăr-Bran (800-1300 m) - face legătură între sudul țării și Transilvania prin Pasul Giuvala. | Depresiunea Loviștei, încadrată de Pasurile Turnu Roșu și Cozia, între care Oltul își formează un defileu. |
Grupele Bucegi și Făgăraș - Sortare în funcție de grup
Carpații Meridionali de la est de Olt (Grupele Bucegi și Făgăraș) - Diagramă etichetată